Luni am reușit să și intrăm în Sagrada, nu neapărat pentru că nu mai era zi de weekend, doar ne-am înființat la coadă ceva mai devreme.

Prima zi plină am dedicat-o Sagradei Família și parcului Güel.

Am plecat spre Barcelona cu stîngul pentru că în ușa blocului mi-am dat seama că uitasem cablul de date al telefonului.

De parcă pe egipteni i-a întrebat cineva dacă vor piramide…

În ziua în care mi-a venit rîndul la finisajele interioare (operațiunea care a urmat celei de montare a termopanelor) a trebuit să-mi mănînc o zi de concediu. Nu se mai punea problema să lipsesc și prin asta să-i pun pe meșteri să facă alegeri dificile. Cineva totuși trebuia să le deschidă ușa...

Încă înainte de a pleca în (deja) obișnuita vacanță la bulgari, lucrările de reabilitare la blocul meu erau în toi. Schelele montate, băieții urcau și coborau pe ele de zor, iar în jurul nostru ningea feeric în luna august cu fulgi de expandat. Din cînd în cînd ningea și cu extrudat, dar asta era o ninsoare mai urîtă...