Share This
Christmas Aftermath
Stau pe o bancă, în parcul Bazilescu, încercînd să ghicesc setările optime pentru o poză într-un peisaj cu mult maro, gri şi ceva alb (da, am jucărie nouă, weeeeee!). Aleile presărate cu nisip, frumos…
„Domnu’ fă-ne şi nouă o poză!… Iese pe loc?“
„Nu iese pe loc, că n-am revelatorul la mine“
Mi-a plăcut faptul că erau mamă şi fiică, mi-a plăcut că erau bine îmbrăcate şi, caz rar, mai curate decît gunoiul pe care îl strîngeau.
Le-am rugat să tragă obiectul muncii între ele şi le-am pozat, cu promisiunea că într-o bună zi le voi înmîna şi exemplarele hard-copy. Şi, vorba Anei… m-am simţit util.
>daca nu razi de mine, ma risc sa ti spun ca mie poza asta imi seamana cu pictura aceea cu Romanca luptatoare care, spre rusinea mea, sa mor daca mi vine la ora asta cum se cheama :D
>se scuză… ţinînd cont de ora la care comentezi; te referi la paşoptista lu’ Rosenthal, banuiesc :)
am dat un google mic şi-am aflat, că nici mie nu-mi venea: România revoluţionară :)
>ce jucarica ai? :))
>Hehe, ei i-au zis Panasonic DMC-LS75. Eu o s-o botez ochiul de sticlă, evident.
Vezi că i-am pus portretul pe Deviant :)
>nu stiam ca mai exista parcuri vii in bucuresti in afara de cismigiu si herastrau…de obicei (cam prost obicei) vin la buc doar pt cumparaturi…:D